18 tehnici de parenting fundamentale – cu Urania Cremene

Mai sunt doar cateva saptamani pana incepe marea aventura2. Asa ca profit de timpul ramas cat pot de mult. Am reusit sa ajung la un seminar prezentat de Urania Cremene, “18 tehnici de parenting fundamentale”. Incerc sa va povestesc in cateva cuvinte cei 18 pasi pe care ar trebui sa ii parcurgem noi ca parinti pentru a obtine colaborarea copiilor nostri. E greu, va recunosc ca eu sunt corijenta la multe capitole, dar cu putin efort ajungem pe drumul cel bun.

Cea mai grea provocare este sa uitam definitiv de bat si bomboana (pedeapsa/ recompensa). Este  atat de la indemana! Si de multe ori chiar copilul incearca un mic santaj “daca fac asta, imi iei o jucarie?”. Dar pe termen lung nu este ceva benefic, din contra.

Nevoile psihologice de baza ale copiilor sunt conectarea, controlul si competentele. Calea spre un parinte eficient si copil fericit consta in satisfacerea acestor trei nevoi psihologice de baza.

Conectarea – nevoie psihologica de baza care poate fi satisfacuta astfel:

  1. Empatia; de cele mai multe ori suntem tentati sa raspundem cu NU copiilor. Fie ca vor la desene, tableta, ciocolata, sa mergeti undeva cand voi aveti alt program, mereu avem tendita sa le raspundem “Nu, pentru ca…” Desigur, nu vor auzi nimic din ce le spuneti dupa “NU”. Solutia este ca in aceste cazuri sa fim empatici. Sa le spunem ca stim cat de mult le place activitatea respectiva, ca o sa ne gasim timp si pentru asta in viitor, ca si noua ne face placere dar acum nu se poate pentru ca….
  2. Intreaba, nu da comenzi! Dureaza mai mult, dar cred ca si pentru ei este obositor sa primeasca mereu comenzi. “Spala-te pe dinti!”, “Fa temele!”, “Imbraca-te!”. Putem incerca sa transmitem acest mesaj la fel de simplu printr-o intrebare: “ce facem noi inainte sa ne asezam la masa?” de exemplu.
  3. Iubeste neconditionat; copilul trebuie sa stie si sa simta ca este iubit, indiferent de actiunile sau comportamentul lui.
  4. Pune accent pe unicitate! Competitia si comparatiile nu-si au locul, nu ar trebui incurajate si promovate. De multe ori copiii observa comportamente in alte medii decat acasa si pun intrebari. “Colega mea are unghiile date cu oja. Eu de ce nu am voie?” Un raspuns in aceasta situatie ar putea fi: ” In familia noastra noi am decis sa procedam asa, pentru ca…”
  5. Implica-l in familie; la bucatarie, la spalat rufe (pus in masina de spalat, intins rufe), sters praful etc. Poate dureaza mai mult, dar este mai benefic decat sa lasam copilul la tv/tablet/telefon.
  6. Coboara din copac! Sa te folosesti de pozitia ta superioara si sa tipi la copil pentru a-l intimida este cea mai proasta solutie pentru rezolvarea unui conflict. Mult mai usor rezolvi o situatie conflictuala daca vorbiti de la acelasi nivel, daca empatizezi si ii explici frumos. De zece ori daca e nevoie…

Competenta – nevoie psihologica de baza care poate fi satisfacuta astfel:

  1. Creeaza spatiu si da-i drumul; sau mai pe scurt, “nu il mai cocolosi”. Lasa-l sa faca singur ce poate face singur, in functie de varsta (sa manance, sa se imbrace, diverse activitati in casa, sa se joace in parc fara sa umbli dupa el de teama sa nu se loveasca).
  2. Fii model pentru copilul tau; copiii vor copia intotdeauna comportamentul adultilor. Deci esti direct responsabil. Gandeste cu voce tare, explica-I de ce ai reactionat intr-un anumit fel intr-o anumita situatie. Va proceda la fel pe viitor.
  3. Greseala – o oportunitate; inutil sa il mustram pentru o greseala, trebuie sa il invatam cum sa procedeze data viitoare pentru a evita astfel de situatii.
  4. Nu folosi pluralul; revenim la unicitate, mai sus.
  5. Problemele lui sunt ale lui; incearca sa il ajuti, sa pui intrebari, sa gasiti solutii impreuna, dar nu ii rezolva tu problemele.
  6. Intreaba si descrie; inainte sa tragi concluzii. De cele mai multe ori afli lucruri noi si iti poti ajuta copilul in luarea celei mai bune decizii.

Controlul – nevoie psihologica de baza care poate fi satisfacuta astfel:

  1. Creeaza spatiu pentru joaca libera; copiii au nevoie de joaca mai mult decat de tv/tableta/telefon. Daca vremea nu este favorabila, cheama-I prieteni in vizita si creaza-le spatiu pentru joaca.
  2. Afla-i opinia; in legatura cu activitatile din weekend, de vacanta, cumparaturi.
  3. Calmarea pozitiva; de multe ori ne stresam si ne enervam si avem tendinta sa ii certam sau sa tipam la ei. Respira adanc, mergi in alta camera pentru a te calma, iesi cinci minute la aer.
  4. Paranoia pozitiva; de mici, copiii aud intr-una “nu e voie” sau un”NU” general la toate intrebarile si cerintele lor. Tine de noi sa schimbam asta, sa empatizam si sa le explicam mai mult de ce o actiune nu este benefica, sa le explicam de cate ori este nevoie pana intelege copilul.
  5. Dezvolta responsabiliatea; fata de corpul sau, sanatatea lui, obiectele personale.
  6. Ofera variante in cadru limitat; de cele mai multe ori ii este mai simplu sa decida astfel. Eu mult timp am avut dificultati dimineata cu pregatirea hainutelor pentru gradinita. Am observat ca procedand in acest fel, oferindu-I cateva variante, decizia era mai usor de luat si reuseam sa ajungem la timp la gradinita/serviciu.

Ma bucur mult ca am putut participa la acest seminar, il recomand oricarui parinte, indiferent de varsta copilului. Stiti ce am facut cand am ajuns acasa? Check list, cu aceste 18 tehnici. 11 din 18… mai am de lucrat pentru a avea o relatie armonioasa cu fetita mea. Voi? 🙂

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

 

 

8 Martie – idei de cadouri pentru doamnele speciale din viata ta

Imi este atat de draga sarbatoarea asta, am atatea amintiri placute din copilarie legate de aceasta zi! 8 Martie inseamna pentru mine pozele acelea pe care ni le faceau la gradinita si apoi la scoala, alt-negru cu floricele si o poezie. Si primii ghiocei pe care ii ofeream mamei cu mult drag. Si imi amintesc cum complotam in fiecare an cu tata si mergeam sa ii cumparam mamei ceva de 8 Martie. Dar de departe cea mai haioasa amintire o am dintr-un an in care cu greu m-am lasat convinsa sa nu ii cumparam o peruca. Mama avea parul scurt si mi-am imaginat eu ca ar fi un cadou util. 🙂

O cutie de bomboane si un buchet de flori te pot scoate usor si rapid din incurcatura. Dar daca esti in cautarea unui cadou mai special pentru sotia, mama, soacra, sora, nasa, cea mai buna prietena…ti-am pregatit o lista mai jos.

In functie de buget, timp si cat de bine ii cunosti preferintele persoanei dragi, 8 Martie este o ocazie excelenta sa ii faci o surpriza placuta si sa ii reamintesti cat de mult o apreciezi.

Poti opta pentru:
  • un parfum – daca ii cunosti foarte bine preferintele;
  • o bijuterie – o pereche de cercei, un colier, o bratara, sau poate o brosa deosebita;
  • cosmetice  – aici oferta este si mai variata, si peste tot gasesti in perioada asta seturi cadou pregatite pentru 8 Martie;
  • o esarfa sau un sal;
  • o poseta, un portofel;
  • o carte, daca citeste si stii ca I-ar placea.

Daca stii ca apreciaza accesoriile de calitate si este o persoana friguroasa, poti alege un fular chic sau o caciula din lana merinos. MerinoCraft este alegerea perfecta, in acest caz.

Vrei sa ii oferi un moment de relaxare si rasfat? Ii poti oferi un voucher de masaj. Sigur va fi incantata si va aprecia gestul.

Daca apreciaza obiectele handmade, ii poti oferi o cutiuta de bijuterii.

Doamna speciala din viata ta are un anumit hobby? Nimic mai simplu! Ai putea sa o inscrii la un curs de fotografie, un curs de make-up, un curs de WordPress sau orice curs crezi ca si-ar dori. Sau sa ii oferi o sedinta foto, pentru a imortaliza un moment special din viata voastra.

Ai putea sa o scoti la o cina romantica, la un spectacol, un film, un concert. Orice stii ca I-ar placea. Sau stii ca isi doreste sa viziteze un loc anume? Poti incepe sa planifici vacanta de vara si sa o surprinzi cu niste bilete catre destinatia dorita.

Este o persoana mai practica? Si stii ca isi doreste de mult o masina de spalat vase, un robot de bucatarie, o perie de par? Impacheteaza-le frumos cu o funda rosie si sigur va aprecia gestul. Anul trecut cadoul meu de 8 Martie a fost o masina de spalat vase. Si nu am fost fericita doar de 8 Martie, ci tot anul. 🙂

 

Te astept sa imi spui ce cadou inedit ai primit sau oferit de 8 Martie. Inspiratie multa la cumparaturi!

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco De Mic.

 

 

 

 

 

Parenting in anii ’80 !?!

Fetita mea are 5 ani jumatate. In timpul sarcinii si in primul an de viata am citit mult, despre sarcina si despre bebelusi. Am mai citit si dupa, dar mai putin.

Pe parte medicala, am respectat intocmai indicatiile pediatrului, iar la capitolul parenting am actionat mai mult din instinct. Nu au fost probleme comportamentale, a fost cuminte si nu am simtit nevoia sa ma documentez prea mult despre cum ar fi bine sa procedez intr-o situatie sau alta.

De curand, a inceput sa ma pasioneze subiectul, fetita a mai crescut si ma pregatesc pentru schimbarile ce vor aparea odata cu inceperea scolii si odata cu aparitia unui nou membru in familie. Si asa am descoperit ca multe lucruri le fac bine. Si nu ca m-as fi nascut invatata, ci din simplu motiv ca, involuntar, copiam modelul de parenting aplicat de parintii mei cu mine in anii 80.

M-am simtit iubita. Probabil parintii mei nu au primit sfaturi de genul “pe copil sa nu-l pupi decat noaptea, in somn, ca altfel ti se suie in cap” foarte la moda in perioada respectiva. Si cum sa nu o pup si sa nu ii spun in fiecare zi cat de mult o iubesc si eu la randul meu?

M-am simtit apreciata. Si incurajata. Nu am simtit niciodata ca sunt in competitie cu alti copii. Sau ca se pune presiune asupra mea in vreun fel. Si la fel am facut si eu. O laud, o incurajez si ii spun mereu ca nu e nicio problema daca greseste. Ca noi o iubim, orice ar face 🙂

Parintii mei nu se certau in prezenta mea si intotdeauna se consultau si faceau front comun. Nu se intampla sa primesc un raspuns de la unul si alt raspuns de la celalalt. La fel incercam si noi.

M-au invatat sa fiu independenta. Nu sareau imediat ce aveam o problema sa o rezolve, ma lasau pe mine sa caut solutii si doar ma sfatuiau. M-a ajutat mult, sotul de multe ori imi spune: “tu nu mori de foame, te descurci oriunde te-ai rataci”.

Si nu pot sa nu ma intreb…oare ce carti de parenting citeau parintii mei in 80? 🙂

PS: am fost saptamana trecuta la un seminar interesant prezentat de Urania Cremene, “18 tehnici de parenting fundamentale”, revin cu un articol sa va povestesc ce lucruri noi am invatat. 🙂

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

 

Mamici active, bebelusi fericiti

2 ani de stat acasa…pare mult, dar timpul zboara foarte repede.

La primul bebe 🙂 am stat doar 1 an. Nu a fost dificila intoarcerea la serviciu pentru ca intrasem in rutina somn, mancare, menaj si sa imi beau cafeaua in tihna, in timp ce poate citesc un articol interesant sau sa schimb doua vorbe cu colega de birou era woooow!

Ce voi face diferit acum? Totul…sper! 🙂 Am cateva proiecte pe care imi doresc sa le pot duce la capat in acesti doi ani, proiecte ce ma vor ajuta sa ma dedic copiilor si sa fiu alaturi de ei, dar in acelasi timp imi vor tine creierul ocupat si in contact cu multi oameni frumosi.

Observ in jurul meu din ce in ce mai multe mamici care gandesc la fel ca mine. Am fost atat de incantata zilele trecute cand am aflat ca Alexandra se numara printre aceste mamici active cu bebei fericiti! Am lucrat cativa ani impreuna, dar drumurile ni s-au despartit (profesional vorbind). Ne-am mai intalnit de cateva ori in ultimii ani, stiam in mare cum ni s-au schimbat vietile in aceasta perioada. Are o fetita tare scumpa de 8 luni, deci ai putea ghici cu ce isi ocupa timpul…

Ne-am intalnit zilele trecute si mi-a povestit despre noua ei pasiune: lana merinos. Totul a venit natural, ii placeau foarte mult produsele din lana merinos si si-a dorit, pentru ea si fiica ei ceva altfel. S-a documentat, s-a aprovizionat si s-a pus pe treaba. I-a placut maxim ce a iesit, si in momentul in care a vazut ca toata lumea o complimenteaza pentru minunatul fular galben, pentru caciulitele asortate mama-fiica s-a gandit ca este o idee minunata sa isi ocupe timpul cu ceva ce ii face atat de mare placere. Asa a luat nastere MerinoCraft. Sunt produse exclusiviste (fulare circulare, caciuli asortate mama-fiica, paturici pentru pici, ghemuri cu fire gigant din lana), dar cui ii place ceva altfel, colorat, fin, elegant…la ea gaseste solutia perfecta. Nu m-am abtinut si i-am facut o vizita, caci chiar vorbele ei sunt “te invit sa nu crezi pana nu incerci!”. Le-am vazut, le-am atins si m-am indragostit iremediabil de ele.

Te invit sa o cunosti pe Alexandra (vezi aici) si sa citesti mai multe despre lana merinos si care sunt cele 10 motive pentru care ar trebui sa alegi lana merinos in defavoarea lanei traditionale (vezi aici). L-as adauga pe al 11-lea eu…daca vrei sa fii si tu “cu lipici” si sa intampini primavara colorat, e alegerea perfecta.

Mi-a povestit entuziasmata despre proiectele de viitor si despre viata de mamica si mi-a marturisit ca desi rar doarme 3 ore legate pe noapte, de cand a inceput acest proiect are o energie extraordinara. Felicitari, Alexandra pentru proiect si pentru lucrurile minunate ce iti ies din mana!

Pentru ca vine curand Ziua Mamei si e prima pe care o sarbatoreste in noul statut de mamica, a acceptat propunerea mea de a face o mamica fericita, deci stati pe aproape, va pregatim o super surpriza!

Pupici cu lipici si cu sclipici de la o mamica fashionista!

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco De Mic.

Ce schimbari apar in viata de cuplu dupa aparitia copiilor?

“Cum va arata bebelusul meu?”, “Cum ma voi descurca?”, “Va avea colici, va dormi noaptea, voi alapta?” sunt cateva din sutele de intrebari pe care si le pun viitoarele mamici in timpul celor 9 luni de sarcina. Unele din ele merg si mai departe si se intreaba “cum va afecta aparitia bebelusului relatia de cuplu?” Pentru ca un lucru este cert: odata cu aparitia bebelusului, viata voastra se va schimba radical. Nu doar programul de somn. Vei fi “legata” pentru urmatoarele luni de omuletul care va depinde de tine 100%, mai ales daca alaptezi. Si clar, vei renunta la multe din activitatile pe care le faceai inainte. Noi doi se va transforma din sot – sotie in mama – bebe.

Cumparaturi? Online, sau cu sotul pe whatapp, trimitandu-ti zeci de poze cu cerealele sau detergenti, desi tu nu ai schimbat marcile de ani de zile. 🙂

Plimbari prin parc? Daaaa, in sfarsit nu trebuie sa mai impingi tu la carut! Si noroc ca doarme bebe la aer, mai puteti schimba si voi doua vorbe.

O iesire la restaurant? Cand mai creste, mergeti la petreceri aniversare cu clovni si alte personaje.

O vacanta? Ce bine ca stau parintii la casa! Si mama gateste asa bine! Putem in sfarsit sa lasam copilul cateva ore si sa plecam…oriunde, doar noi doi!

Gluma sau nu, cam asa a fost la noi. Eram obisnuiti sa facem totul impreuna. Am facut si o forma usoara de depresie imediat dupa nastere, tocmai pentru ca am realizat ca nu vom mai avea timpul nostru. Am vorbit atunci cu sotul meu despre asta si m-a asigurat ca totul va fi bine si ca viata va fi si mai frumoasa in noua formula. Si a avut dreptate, acum facem totul impreuna, in 3. 🙂

In primele luni dupa nasterea fetitei m-a ajutat foarte mult. S-a ocupat de cumparaturi singur, a stat cu fetita cand aveam eu ceva de rezolvat, m-a sustinut si m-a lasat sa iau decizii singura, atunci cand eram asaltata cu sfaturi din toate directiile. A stat departe de scutece:) si s-a ferit sa doarma cu ea in pat. Nopti pierdute nu prea au fost, i-a placut somnul de mica. Dar sotul se trezea de fiecare data cand o auzea plangand, inaintea mea de cele mai multe ori. Nu I-a placut deloc formula in care el scotea copilul in parc si mami ramanea acasa la curatenie sau mancare. Cum ziceam mai devreme…totul impreuna. Toti 3 in parc, toti 3 la bucatarie, toti 3 cu mopul.

Dar experientele sunt diferite de la cuplu la cuplu. Am scris povestea trista a Alexandrei intr-un articol anterior (aici). Am facut un brainstorming cu cateva prietene pe subiectul asta, vedeti mai jos ce schimbari au aparut in vietile de cuplu dupa aparitia primului bebe:

Madalina: Eu am avut ajutor: soacra si sotul . Soacra ma ajuta ziua, cat era sotul la munca. Seara spalam fetita cu sotul. Dupa botez , soacra a plecat si am ramas amandoi cu fetita. De regula, fata dormea singura iar noi impreuna. Dupa ce o culcam pe ea seara, mai stateam de vorba, mai faceam planuri. Noi in perioada aceea eram si cu amenajatul noului apartament in care ne-am mutat, ne alegeam faiata, gresia, mobila etc. In noptile in care se trezea des ma duceam eu la ea si ramaneam peste noapte. In noptile din weekend, mai dormea el cu ea ca sa ma pot odihni si eu. Daca inainte faceam aproape totul impreuna, de cand a venit fetita pe lume ne-am mai impartit sarcinile. Nu mai mergem impreuna la cumparaturi. Merge sotul singur, eu ii fac doar listele. De lapte paf, pampersi si servelete umede se ocupa el. Cand ii zic ca nu prea mai sunt scutece, imi raspunde: “Stiu, am eu grija. Deja am dat comnda.”. 🙂

Diana: Primele luni dupa nasterea copilului au fost departe de ceea ce visam in timpul sarcinii pentru cuplul nostru. Oboseala, grija permanenta pentru cel mic, adaptarea la noul stil de viata ne-au pus in fata unor situatii limita. Totodata, implicarea activa a tatalui in ingrijirea bebelusului, desi este un lucru minunat, a venit la pachet cu opinii diferite si situatii conflictuale. Intimitatea a avut si ea de suferit, somnul avand prioritate de fiecare data cand bebelusul ne lasa putin timp liber. 🙂 Toate asteptarile mele despre raiul in 3 dupa nastere s-au dovedit a fi nerealiste. Insa cu rabdare, comunicare si toleranta incercam sa croim un drum catre o viata de familie armonioasa. Am descoperit un exercitiu minunat, pe care il recomand oricui in momentele delicate. Sa nu uitam ce ne-a adus impreuna si de ce am  ales sa aducem pe lume o minune de pui de om..

Loredana: Ne-am cunoscut la serviciu. Eu tanara (22 ani), el matur (31). Love at first sight, la un an dupa am ramas insarcinata. Relatia de cuplu nu s-a schimbat deloc, doar ca au aparut anumite restrictii. Ne-am casatorit cand avea fetita un an jumatate, la scurt timp dupa I-am facut si o surioara. In ceea ce priveste implicarea tatalui, nu puteam cere mai mult. Tatal model: m-a ajutat foarte mult: schimba scutece, facea baita etc.

Meda: La inceput am dormit eu cu fetita in pat, sa imi fie mai usor cu alaptatul. Primind sfaturi din toate directiile, am incercat sa o culcam singura in patut, fara prea mult success inca, asa ca am luat-o cu noi in pat. Se trezea din ora in ora, deja eu nu o mai auzeam. Dormind cu noi in camera, momentele de intimitate, dragalaseniile noastre de dinainte au disparut. Sotul meu m-a ajutat foarte mult la inceput si cu baita, finetea si grija pentru fetita au facut-o sa ii placa apa asa de mult, e foarte fericita in apa si acum. 🙂

Cristina: Noi am avut mare noroc cu mama. Venea la cateva zile si dormea cu bebe, asa reuseam si noi sa mai petrecem timp impreuna, sa iesim in oras in weekend si sa dormim impreuna. La inceput a fost foarte greu, a avut colici si faceam cu randul noaptea sa putem rezista. Ne certam mai des mai ales cand era ceva in neregula cu bebe, ne speriam si ne certam de la stress, oboseala. Acum il iubim mai mult pe el decat intre noi. Si oricat de greu a fost, I-as face un fratior/o surioara imediat. 🙂

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco De Mic.

 

 

 

 

 

 

Iubirea nu se imparte, se multiplica!

De cand am aflat ca sunt insarcinata, am inceput treptat sa o pregatim pe Maria pentru aparitia bebelusului. In linii mari stie la ce sa se astepte. Avem foarte multi bebelusi in jur si stie ca nu se va juca cu bebe imediat ce sosim de la spital. Cel mai mult am insistat pe un anumit aspect. Si anume constientizarea faptului ca cel mic va depinde foarte mult de noi. Si ca mami va petrece mult timp cu el la inceput.

Si mai mult de atat, i-am explicat ca nu trebuie sa isi faca griji: mami si tati o vor iubi la fel de mult pe ea in continuare. Ii place matematica deja si a inteles imediat formula: iubirea se dubleaza, nu se imparte la doi!

Din auzite ( curand voi vedea si eu cum este) o mama isi iubeste copiii diferit. Pentru ca suntem diferiti. Nu mai mult sau mai putin, doar diferit. Asa cum ne iubim parintii, sotul, rudele, prietenii. Diferit.

Ii povestesc mereu cum va fi si este foarte incantata ca va fi implicata in tot procesul. M-a anuntat din start ca la schimbat de scutece nu se baga 🙂 dar se ofera oricand sa stea cu bebe cat fac un dus sau pregatesc ceva de mancare.

Abia astept sa-i vad impreuna si sa ii invat sa se iubeasca mult!

Voi cum i-ati pregatit pe cei mari? Cum au fost primiti cei mici in familie?

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco De Mic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ploua cu bebelusi!

Ieri a fost ultima zi de munca! Oficial sunt in concediu. Un concediu lung de doi ani, pe care il astept de mult! Si am atatea de facut, atatea planuri…amr 8 saptamani! 🙂

Am lasat acolo multi oameni dragi, de la care am invatat multe  si de care imi va fi dor.

Dar totusi am plecat cu multa bucurie si fara regrete. Oamenii cei mai dragi de acolo au plecat inaintea mea, una tine deja in brate una bucata bebe pufos si cealalta astepta  din zi in zi marea intalnire.

De mult vreau sa scriu despre asta. In familie, in cercul de oameni dragi si apropiati sunt foarte multi bebelusi. Cu unele dintre mamici am trait bucuriile sarcinii impreuna, altele aveau deja bebei de cateva luni cand am plecat eu in aceasta minunata aventura. Cert este ca Andrei va avea foarte multi copii apropiati de varsta…verisori multi, finut, nasic si multi multi  prieteni.

Cu prietena mea Diana povestesc de doi-trei ani cum vom plimba noi bebelusii prin parc impreuna. Si in cateva luni, vom putea pune in practica. Visam cum vom trai experienta asta impreuna si iata ca visul devine realitate.

Si mereu mai aflu de cate o prietena sau persoana cunoscuta ca a nascut sau urmeaza sa nasca in 2018. Acum, in timp ce scriu acest articol am mai primit o veste buna! Azi m-am intalnit cu o fosta colega si fetita ei de 8 luni. Ploua cu bebelusi!

Ma bucur mult ca va avea atatia copii in jur, vad deja aniversarile galagioase! La Maria abia reuseam sa adun 2-3 copii, mai ales ca ziua ei este in iulie cand toti copiii sunt la bunici sau in concedii cu parintii.

Mi se intampla doar mie? Sau chiar creste natalitatea in 2018?  🙂

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco De Mic.

 

 

 

Viata de familie nu este pentru toata lumea….

Vad mamici pe Facebook care povestesc cum se trezeau sotii lor cand ele erau insarcinate si aveau pofte noaptea si mergeau sa le caute nu stiu ce in tot orasul. Mie sotul meu nu mi-a cumparat nimic, eu aveam frigiderul gol mereu. Daca imi era foame sau pofteam la ceva, trebuia sa merg sa imi cumpar singura sau sa rog pe altcineva sa ma ajute cu cumparaturile (de la 5 la 6 luni am stat doar in pat, am avut risc crescut de pierdere sarcina).

Atunci a inceput cosmarul meu, atunci am simtit ca nu il cunosc pe omul de langa mine. Am fost iubiti in liceu, am plecat la facultate impreuna. Cativa ani ne-am despartit, dar reveniti in orasul natal, maturi (credeam eu), cu job amandoi, ne-am regasit si ne-am reindragostit. Am facut nunta, mi-a jurat dragostea si nu vedeam atunci niciun motiv sa nu fim fericiti toata viata. Copii ne doream amandoi, inca din liceu vorbeam despre asta. Asa ca a fost o bucurie imensa cand am aflat ca Dumnezeu ne va darui o fetita.

Pleca dimineata, venea seara. Ca sa nu il deranjeze noaptea fetita, am decis sa dorm eu cu ea in alta camera. Singurul lucru de care ma invinovatesc acum dupa atatia ani, trebuia sa dormim toti 3 in aceeasi camera. Timp de 6 saptamani, ne-am vazut cateva ore dimineata, asta daca nu pleca inainte sa ne trezim noi. Nici energie sa ii reprosez ceva nu aveam…nu dormeam deloc noaptea, fetita avea colici, iar alaptatul a fost o provocare pe care nu am trecut-o cu brio. La fel ca in perioada sarcinii, pentru cumparaturi trebuia sa apelez la altii. Pampers, lapte praf, mancare pentru mine, nu l-a interest daca am nevoie de ceva….

Nu s-a implicat deloc. Nu s-a trezit o singura data noaptea sa vada de ce urla fata, nu I-a schimbat un pampers, nu a spalat-o, nu a plimbat-o. Nimic!

Epuizata si dezamagita, i-am facut bagajul. A fost o decizie dureroasa, dar necesara. Mi-a fost greu o perioada, dar cu el in casa imi era de mii de ori mai greu. Au urmat cativa ani de cosmar. Viata mea s-a impartit intre bucuria de a creste o minune de copil si lupta dusa cu el pentru divort, procese pentru pensii alimentare, programe de vizita. Nu am avut nicio pretentie, l-am lasat sa vada fata cand a dorit, tot sperand sa se apropie de ea si sa se implice in viata ei.

Acum, dupa aproape 4 ani, sunt bine. Am cel mai minunat copil, ea este universul meu. Ma bucur ca datorita fetitei mele am realizat ce om aveam langa mine, ea nu merita un asemenea tata. Merita sa fie iubita si sa fie pe locul 1 in viata parintilor ei. Sper sa inteleaga cand creste toate aceste lucruri, pentru ca nu o voi minti. Asa este el, un om slab, incapabil sa fie parinte si sot, ea nu are nicio vina, nu din cauza ei este el asa…

Incerc acum sa imi amintesc un moment frumos petrecut impreuna…nu reusesc. A reusit sa imi ia tot, dar mai ales increderea in barbati. Da, ma gandesc uneori ca viata mi-ar fi mai usoara cu cineva langa mine. Sa ma simt din nou iubita si sa iubesc si eu. Dar nu pot, nu sunt pregatita inca. Am parintii alaturi, care ma ajuta si minunea asta de copil pe care o iubesc cu toata fiinta mea.

Scriu si plang. Este povestea Alexandrei. O fata minunata care a avut ghinionul sa dea peste un om nepregatit pentru viata de familie.

Mi s-a sugerat sa scriu un articol despre schimbarile ce apar in viata unui cuplu dupa aparitia primului copil. Am lansat provocarea mai multor prietene. Ma asteptam, naiva, la povesti minunate despre tati-eroi care schimba pampers si plimba noaptea copiii prin casa, sa se poata odihni si mami putin. Revin curand cu articolul si cu povestile prietenelor, cu final fericit.

Povestea Alexandrei nu este unica, sunt convinsa ca se regasesc in ea si alte mamici care au trait experiente asemanatoare. Fiti puternice si cresteti-va frumos copilasii!

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco De Mic.

 

 

Cum spalam corect hainele bebelusilor?

La ce temperatura le spalam? Cu ce detergent le spalam? Trebuiesc calcate?” sunt doar cateva din intrebarile pe care si le pun in general proaspetele mamici referitor la hainutele bebelusilor.

Dar ca sa putem raspunde la aceste intrebari, trebuie mai intai sa vedem cum este recomandat sa spalam hainele in general. Pentru ca orice masina de spalat atunci cand o cumparam vine impreuna cu instructiunile de utilizare. Avem detalii despre programe si articolele vestimentare recomandate pentru fiecare program in parte, temperaturi, rotatii etc. Deci teoretic ar trebui sa stim cum sa le spalam. Dar oare stim si sa le igienizam?

Eu obisnuiam sa spal hainele la 40 grade. Rar mai spalam si la 60 grade. De calcat, la fel de rar. Si am aflat ca nu procedez corect, le spal dar nu le igienizez.

Urmatoarele informatii, dupa parerea mea, ar trebui incluse in manualul cu instructiunile de utilizare care insoteste masina de spalat:

  • Intr-o incarcatura de haine pe care le pregatim pentru a le baga in masina de spalat se regasesc milioane de bacterii. Spalate la temperaturi scazute (30-40 grade) aceste bacterii sunt omorate intr-un procent foarte mic. La o temperatura de minim 60 grade sunt omorate toate bacteriile.
  • Se recomanda lunar o dezinfectare a masinii de spalat. Porniti masina, fara haine la o temperatura ridicata (90-95 grade). Puteti folosi clor sau otet pentru acest program. Astfel ne asiguram ca omoram toate bacteriile care raman in masina de spalat de pe haine de la un ciclu de spalare la altul. Inmultirea lor este favorizata si daca obisnuim sa tinem cuva inchisa intre doua spalari.
  • Separarea corecta a rufelor este esentiala. Prosoapele de bucatarie, lenjeria intima si lenjeriile de pat sunt 3 categorii carora trebuie sa le acordam o importanta deosebita, deoarece contin numarul cel mai ridicat de bacterii si trebuiesc spalate separat de restul rufelor, intotdeauna la temperaturi de peste 60 grade.

Pe piata au aparut numeroase produse. Detergenti, dar si produse de dezinfectat, bio sau mai putin bio. Daca totusi dorim sa spalam la temperaturi reduse rufele, putem sa le folosim, pentru a ne asigura ca si dezinfectam rufele in timpului programului de spalare. O alta alternativa ar fi sa calcam intotdeauna rufele, asa ne asiguram ca sunt omorate toate bacteriile, daca decidem sa spalam totusi la temperaturi scazute.

Revenind la intrebarile initiale, recomandarile sunt:
  • hainutele bebelusilor sa fie pastrate in cos de rufe separat de cele ale celorlalti membri ai familiei;
  • spalarea lor sa se faca la minim 60 grade. Se accepta exceptii de la aceasta regula daca folosim un dezinfectant (potrivit pentru pielea sensibila a bebelusilor). Pe acelasi principiu alegem si detergentul, special pentru bebelusi;
  • pentru a ne asigura ca nu ramane detergent in hainute, o extra clatire este oricand binevenita;
  • daca sunt spalate la temperaturi mari (peste 60 grade), nu este obligatoriu sa le mai calcam, aici fiecare mamica alege in functie de timp, obisnuinta, etc.

Sa avem bebelusi sanatosi, cu hainute curate si igienizate! 🙂

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de mic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Insomnii in sarcina

Ora 01:30 – “Uff, iar trebuie sa merg la baie, cat o fi ceasul?”

Ora 02:00 – “Nu-mi gasesc nicio pozitie sa dorm, bebe s-a trezit si are chef de joaca….”

Ora 03:00 – “Nu pot sa adorm! Nu stiu cum sa fac sa alung gandurile astea….”

Ora 04:00 – imi aprind lumina, iau cartea de pe noptiera si citesc 20-30 minute, dupa care adorm pana dimineata.

Vi se pare cunoscut scenariul? Am scris despre micile neplaceri ale sarcinii (aici), dar nu am pus un accent asa de mare pe insomnii. Pentru ca nu le experimentasem inca, nici in prima sarcina, nici acum pana pe la 6 luni.

De ce apar insomniile in timpul sarcinii?

Sunt foarte frecvente insomniile in timpul sarcinii. 8 din 10 mamici se confrunta cu astfel de episoade. Cauzele sunt:

  • urinarea frecventa;
  • durerile de spate sau …de picioruse in burtica
  • kilogramele acumulate si dificultatea in a gasi o pozitie de somn confortabila
  • arsurile stomacale
  • carceii
  • greturile

Toate acestea sunt practic niste cauze indirecte, iti perturba somnul, uneori pentru perioade scurte de timp, dar alteori pentru perioade mai lungi.

Ce putem face pentru a imbunatati calitatea somnului?
  • poti incerca sa faci o baie calduta inainte de culcare (nu fierbine, sunt contraindicate pe perioda sarcinii) si un masaj usor;
  • aeriseste bine camera in care dormi, preferabil chiar inainte de culcare;
  • asigura-te ca temperatura din camera este potrivita pentru somn;
  • evita cafeaua, ciocolata sau alte produse cu cofeina in partea a doua a zilei;
  • uita-te la un film relaxant sau  citeste o carte buna inainte de culcare;
  • evita mancarurile grele sau condimentate seara;
  • foloseste perne (speciale sau normale) pentru a-ti usura somnul, gaseste o pozitie comoda (preferabil pe partea stanga);

Daca totusi ai dificultati in a adormi la loc, cea mai proasta idee este sa stai cu ochii pe pereti si sa iti faci tot felul de griji. Mai bine faci ceva ce iti place: te uiti la un serial care te pasioneaza, un film la tv, citesti o carte, asculti muzica.

Eu mi-am cumparat o perna multifunctionala (alaptat/pentru perioada sarcinii). M-a ajutat, dar nu atat de mult pe cat mi-as fi dorit. La urma urmei, este o perna, nu un somnifer. 🙂

Si o solutie pe care am gasit-o si vad ca functioneaza la mine este cititul. Dupa cateva zeci de minute reusesc sa adorm. Asa ca nu mai repet greseala sa stau 3 ore sa ma foiesc de pe o parte pe alta si sa-mi fac griji inutile.

Vestea buna este ca insomniile dispar odata cu venirea pe lume a bebelusului. Dar asta nu inseamna ca va creste si calitatea somnului! 🙂

 

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de mic.