Dovlecei Pane La Cuptor Cu Crema De Branza- Reteta Baby Friendly

Ce au servit bebelusii vostri la cina? Eu am pregatit pentru Andrei o reteta rapida si gustoasa, cu vedeta noastra Dovlecelul:

Dovlecei Pane La Cuptor Cu Crema De Branza

Am folosit:

  • Jumatate de dovlecel
  • 1 ou (batut)
  • 2 linguri de faina

Pentru crema de branza:

  • 1 lingura smantana
  • 1 lingura iaurt
  • 1 lingura branza
  • 1 fir de ceapa verde

Am spalat dovlecelul bine. L-am taiat in felii subtiri pe care le-am trecut intai prin faina, apoi prin ou. Le-am pus in tava (am folosit foaie de copt) si le-am bagat la cuptor, cam 15-20 minute.

I-a servit cu crema de branza (am amestecat ingredientele de mai sus). As fi servit si eu, dar nu am mai avut ce! ūüôā

Sa aveti pofta!

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de mic.

Quinoa Cu Legume – Reteta Baby Friendly

Ce mai mancam astazi? Sigur orice mamica de bebelus diversificat are gandul acesta de cel putin 3-4 ori pe zi. Daca v-ati trezit si voi cu gandul acesta astazi, va sugerez o reteta baby friendly, rapida, gustoasa si hranitoare.

Quinoa cu legume

Eu astazi am folosit urmatoarele ingrediente:

  • quinoa (2 linguri)
  • broccoli (3-4 floricele)
  • cartof dulce (3-4 cubulete)
  • dovlecel (2-3 cubulete)
  • o lingura iaurt de capra

Quinoa am lasat-o la hidratat cam 2-3 ore in putina apa. Apoi am clatit-o bine si am pus-o la fiert. Legumele ( broccoli, cartoful dulce si dovlecelul) le-am facut la abur si apoi le-am facut piure cu blenderul. Am adaugat la final o lingura de iaurt pentru a-i da o consistenta mai cremoasa. Am amestecat quinoa cu piureul de legume obtinut si am poftit domnisorul la masa. A fost incantat, ca de obicei.

Se poate adapta reteta cu orice legume, se poate adauga un cub de unt, smantana sau ulei de masline.

Voi ce retete delicioase cu quinoa aveti pentru bebelusi mofturosi?

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de mic.

Prietena mea talentata

Traiesti o viata intreaga langa un om, crezi ca ajungi sa il cunosti si ca nu te mai poate soca cu nimic. Si totusi, intr-o zi o face!

O cunosc pe Diana de 3 ani si jumatate. Dar parca o cunosc de o viata! Am ras impreuna, am plans impreuna, am impartit totul in acest timp, pana si ultima prajiturica.

Ne-am cunoscut la serviciu. Imi amintesc drumurile spre birou sau spre casa, mereu  impreuna. Cate planuri! Cum vom face noi copii in acelasi timp si cum ii vom plimba impreuna in parc. La un moment dat, nici noi nu mai credeam in povestea asta frumoasa. Realitatea, insa, a fost mult peste asteptarile noastre. Dragos a venit pe lume cu 4 luni inaintea lui Andrei. Ne-am vazut cat am putut de mult in perioada asta. Dar, cel mai important, am trait impreuna toata aceasta aventura: sarcina, nasterea, primul dinte, primul pas, primul cuvant, prima noapte alba, primele kilograme date jos.

Se spune ca maternitatea scoate ce e mai bun din noi! Am descoperit de curand o alta Diana, o Diana foarte talentata, pe care o admir nespus. Imi povestise mai de mult in treacat de aceasta pasiune, dar nici prin gand nu imi trecea ca zace in ea asa talent! Va spun, am o prietena foarte talentata! De care sunt tare tare mandra!

Va invit sa ii vedeti munca!¬† O gasiti aici: Di’art!

Este la inceput de drum, dar eu nu imi revin din soc! Picteaza senzational!

Pasiunea ei pentru pictura e veche, in primii ani de scoala picta iconite pe lemn la clubul elevilor din orasul ei, avand cateva lucrari expuse la diverse vernisaje. Apoi pensula a fost abandonata pentru multi ani, dar nu si pasiunea pentru frumos, care a iesit din nou la iveala de cand este mama.

 

Fiti cu ochii pe ea! Curand va pregatim o surpriza!

 

Diana, draga mea, ma bucur ca am avut ocazia sa pun pe hartie aceste cuvinte. Iti multumesc pentru ca ai fost alaturi de mine in tot acest timp, pretuiesc enorm prietenia si prezenta ta in viata mea! Te imbratisez cu drag si dor!

Cu multa iubire,

Gabi.

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

Nu Il Mai Tine In Brate, Ca Se Invata!

Era o zi de vara, miercuri, ora 15:00. Bebe se juca linistit in patut. Ce idee imi vine mie? “Hai sa il iau in brate!” Mi-e drag de mor si nu pot sa ma uit la el de la distanta, trebuie sa il tin in brate si¬†sa dau trei ture de apartament inainte sa il asez din nou in patut. Si cum programasem sa ies putin afara, ia ca il pun in sistemul de purtare, ce nevoie am de carucior?

Aberez, desigur! ūüôā

“Nu il mai tine in brate, ca se invata!”. Sunt una din mamicile care a ignorat total sfatul acesta. Cam opt luni l-am tinut in brate. Cat a vrut el. Si cand a vrut el. Doar asa il adormeam si intr-o perioada doar asa il puteam alapta. La inceput am simtit un timid sentiment de frustrare atunci cand nu reuseam sa fac nimic pentru mine. Dar pentru ca sunt din categoria mamicilor care nu isi pot lasa bebelusii sa planga, am acceptat situatia.

Un bebelus purtat in brate nu va fi un copil rasfatat. Ei simt nevoia de alinare, de confort. Si mi se pare firesc ca noi, mamele lor, sa le satisfacem toate nevoile. Daca purtatul in brate ii alina, de ce nu am face-o? Va veni un moment in care vom vrea sa ii luam in brate si nu vor mai sta ei.

La noi a venit deja momentul acela:¬†cand a inceput sa plece singur prin casa (in patru labe) nu a mai vrut in brate. Mi-am dat seama astazi ca nu am mai folosit sistemul de purtare de mai bine de o luna! Sunt zile in care este mai marait si mai intinde manutele sa il iau in brate. Dar in general este preocupat sa descopere lumea. Si jur ca nu am facut nimic sa il dezvat de tinutul in brate! ūüôā

Perioada aceasta este atat de scurta… Si oricat de greu mi-a fost dupa o zi mai obositoare stiam ca imi va fi dor sa il tin in brate. Si acum chiar imi este! Sa vina primavara si il invat iar! ūüôā

Sistemul de purtare este unul din obiectele din lista scurta de necesar in primul an de viata al bebelusului. Este primul lucru pe care il pun in bagaj, indiferent ca mergem in concediu sau doar la o plimbare in parc. Daca ar fi sa dau un sfat proaspetelor mamici, asta ar fi: tine-l in brate! Cat vrea bebe!

La voi cum este? Cine l-a invatat pe bebe in brate?

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

Mami, Te Iubesc!

Mami, te iubesc! Asta pare sa imi spuna zilnic baietelul meu de 9 luni.

Va povesteam cum sunt aproape geloasa pe Maria. Ca de cate ori intra ea in camera, pustiul meu nu mai avea ochi pentru nimeni si nimic. Dar, cam de o luna, Andrei a luat fatuca asta dulce de Mami, te iubesc si nu mai are ochi decat pentru mine.

Este perioada aceea in care mama nu poate iesi din camera. Trebuie sa o vada, sa o simta langa el, noapte si zi.

Mami, te iubesc! imi spune dimineta cand ma trezeste mandru cu un pupic (bale pe toata fata) sau¬†cu o “mangaiere” de par (eu tot¬†incerc sa ii spun ca doare rau, dar nu il pot convinge sa renunte la obicei).

Mami, te iubesc! imi spune cand deschide gurita sa ii dau mancare (asta cand nu isi pune castronul in cap) sau seara cand ii aduc biberonul cu lapte.

Mami, te iubesc! unde pleci? imi spune cu panica in privire cand incerc sa ies din camera fara el.

Mami, te iubesc! imi spune la baita, la joaca, la plimbare sau cand ne harjonim. Ne mai si certam cand nu asculta si umbla la ghivecele cu flori sau roade papucii, dar ma impaca repede cu zambetul lui dulce.

Nu spune inca¬†mama (doar ma-ma-mam) dar sigur ma voi topi cand il voi auzi pentru prima data spunand “mami, te iubesc“.

Imi place tare perioada asta, cand incepe sa exploreze, dar totusi are nevoie de incurajari si prezenta noastra permanenta. Cand da semne ca incepe sa inteleaga ce se petrece in jurul lui. Si descopera lumea!

Te iubeste mami, puiule!

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

 

 

2018 – Cele mai citite articole de pe blog

Dragii mei, va multumesc in primul rand ca cititi acest articol!

Si ca v-ati rupt din timpul vostru sa intrati pe blog sa cititi articolele scrise de-a lungul anului 2018, aproximativ 50 la numar.

Va multumesc pentru gandurile bune trimise si pentru incurajari. Sper ca ati plecat din “casuta” mea cu o informatie utila sau macar cu un zambet pe buze. Va multumesc si pentru sugestiile de articole primite de-a lungul timpului.

Fara voi, probabil acum as fi¬†pierdut timpul¬†in fata televizorului, incercand sa ma relaxez dupa o zi de “munca” cu bebe Andrei. Dar sincer va spun, pentru mine nu exista relaxare mai buna decat asta. Sa imi pun gandurile pe hartie (blog ūüôā ).

Cele mai apreciate 10 articole in 2018 pe blog au fost (apreciate = citite)

Alaptarea – examenul pe care a doua oara vreau sa il trec

18 tehnici de parenting fundamentale cu Urania Cremene

Ce contine bagajul de maternitate? ListaNecesar mami si bebe

De ce m-am tuns

Broccoli cu cartof si morcov la cuptor

Nu mai judeca

Buton spre inima

Cum e cu doi copii?

Doar Maria? Doar Andrei?

Viata de familie nu este pentru toata lumea

Eu am un top mai scurt, diferit de cel pe care mi-l arata Google Analytics.

3 articole care mi-au placut tare, atat cand le-am scris, dar si cand le recitesc:

Nu am 37! Am 20 cu 17 ani experienta

Scrisoare catre fiul meu

Interviu aniversar

Mii de multumiri!

Gabi.

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

2018 la bilant

Ca in fiecare an, in ultima saptamana din decembrie analizez in detaliu anul ce a trecut si decid daca a fost un an bun sau nu. Am facut-o si anul trecut, pe hartie (2017 la bilant). Anul acesta am decis: nu mi-a placut 2018. A fost un an foarte greu.

Am cantarit putin inainte sa iau decizia, pentru ca 2018 mi l-a adus pe Andrei. Si el mi-a adus multa bucurie si multa dragoste. A fost un an greu pentru toti, pana ne-am acomodat.

Dar 2018 a venit la pachet si cu niste pierderi financiare si cu niste vesti urate care m-au impactat. Si m-am lasat influentata de ele cand am luat decizia.

Aveam draft in cap articolul ce urma sa il scriu. In care urma sa ma plang. Ca nu am reusit sa slabesc kilogramele propuse, ca nu am reusit sa alaptez copilul asa cum mi-am dorit (exclusiv si eventual pana la gradinita), ca nu am reusit sa ma ocup de blog si multe alte nimicuri.

Zilele trecute am cunoscut o mamica cu copilul bolnav.Povestea lor m-a marcat mult si vreo doua zile doar la asta m-am gandit. Si am realizat cat sunt de norocoasa. Si ce an minunat am avut! Ca singurul moment in care copiii mei au vizitat spitalul a fost in aprilie, cand unul a venit pe lume si celalalt a venit sa il cunoasca.

Iti multumesc, 2018, pentru ca am fost toti sanatosi si am fost impreuna.

2019 sa ne aduca multa sanatate, de restul ne ocupam noi…

Anul vostru cum a fost?

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.