Cum Am Scapat De Frica De Apa

“Isim, isim! Nu cap, mane” auzeai de la noi din baie acum vreo 5 ani in fiecare seara. Au fost printre primele cuvinte invatate de Maria, dupa mama, tata, papa, apa. A doua seara o luam de la capat. Era un chin cand chiar venea “mane” si trebuia sa o spalam pe par. Din acest motiv, pana pe la 3-4 ani a avut doar par scurt.

Este o problema des intalnita la copii, am auzit multe mame plangandu-se ca nu stau copilasii la spalat pe par, fiind dispuse sa incerce orice.

La noi problema nu era doar asta, ci se temea de apa la modul general. Dar spalatul pe par era un chin cu adevarat. Lucrurile s-au mai asezat atunci cand a mai crescut putin.

Cum am scapat de frica de apa?

Am incercat de toate. Am lasat-o pe ea sa isi aleaga samponul de par, am luat multe jucarii de baie, am lasat-o sa ma spele pe mine pe par. Au functionat si nu prea. Vedea fetite in parc cu codite si a inceput sa isi exprime dorinta  de a avea si ea parul lung. I-am explicat ca parul lung are nevoie de mai multa ingrijire si ca nu avem nimic impotriva atat timp cat va avea grija de el. Si am lasat-o pe ea sa se spele singurica (in prima faza, interveneam si noi pe final). Si usor usor momentul horror al serii s-a transformat intr-un moment placut.

Frica de apa s-a manifestat si la piscina/ la mare. Se bucura cand mergeam vara la mare, dar cand ii trecea apa de glezna, o lua la fuga spre mal. An de an speram ca va fi mai bine, ca isi va invinge teama si va intra in apa cu noi.

Vara asta ne-am inarmat din nou cu galetusa, colac si aripioare. Mergea entuziasmata la plaja, anuntandu-ne ca va intra in apa. Odata ajunsa pe plaja incepea sa traga de timp, sa inventeze tot felul de scuze, sa isi gaseasca de joaca pe plaja sau cu fratiorul din dotare.

Presiunea era acum mai mare deoarece aveam recomandare din partea pediatrului sa mearga la inot. Atat de tare imi doream sa intre in apa incat am facut o nefacuta.

“Mami, mai stam 3 zile la mare. Daca intri in apa (cu colacul) nu trebuie sa mai mananci cu noi la masa. Iti alegi singura meniul. Daca vrei inghetata dimineata, pranz si seara, asta mananci! Sucuri? Chipsuri? Orice iti doresti!” Sunt foarte atenta la ce mananca si ii limitez dulciurile cat pot de mult la cei sase ani ai ei. Dar acum am cedat. Mi-am pus toata energia in a o face sa intre in apa. Copilul, vrajit de asemenea promisiuni, a inceput sa planga:

“Mami, vreau inghetata, dar mi-e frica tare”.

Am fost atat de suparata pe mine in acel moment! Nu imi venea sa cred ca am pus atata presiune pe mine si pe copil! Am respirat adanc, am luat-o in brate si am pupat-o. I-am luat o inghetata si am stat la povesti. Mi-a spus ca ii este tare frica de valuri. Ca i-ar placea mult sa intre in apa dar nu poate. In ultima zi am descoperit un golfulet fara valuri si fata mea a intrat in apa. Timida, cu apa trecuta putin de buric, dar a fost un pas foarte mare pentru noi.

Intorsi acasa, am inscris-o la inot. Am asteptat cu emotii de nedescris sa vina acasa si sa imi povesteasca cum a decurs prima sedinta. Ma asteptam la orice: tipete, refuz sa intre in apa. Dar, copiii ne surprind mereu. Mi-a povestit sotul cat de mandru a fost de ea, cum a intrat in bazin si cum s-a jucat cu ceilalti copii. Acum asteapta cu nerabdare zilele in care merge la inot. Si imi povesteste entuziasmata tot ce invata acolo.

Ce am invatat eu din povestea asta?

Ca nu trebuiesc grabiti sau fortati niciodata. Ca este ok sa le fie frica. Si ca nu trebuie sa facem din frica lor provocarea noastra. Toate la timpul lor! Rabdare multa!

Voi cu ce frici va luptati? Cum ii ajutati sa scape de ele?

 

Daca ti-a placut articolul si vrei sa fii notificat cand postez altele noi, aboneaza-te la newsletter sau da-mi like pe pagina de Facebook Eco de Mic.

(Visited 24 times, 1 visits today)

One thought on “Cum Am Scapat De Frica De Apa”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *